Limba chineză
Limba chineză este cea mai vorbită limbă din lume (după numărul de vorbitori), fiind limba oficială în China, Taiwan și una din limbile oficiale în Singapore. De asemenea, este una din limbile oficiale ale Organizației Națiunilor Unite. Din populația Chinei, aproximativ 95% sunt vorbitori de chineză.
Pe teritoriul Chinei se vorbesc mai multe dialecte ale chinezei, care din anumite puncte de vedere ar putea fi interpretate ca limbi înrudite. Diferențele dintre dialectele chineze fac imposibilă înțelegerea verbală, fiind comparabile cu diferențele dintre limbile romanice. Pe de altă parte, scrierea este comună tuturor dialectelor, pentru că ideogramele chinezești indică numai sensul, nu și rostirea. Astfel, doi chinezi vorbind dialecte diferite se vor putea înțelege în scris, chiar dacă nu se pot înțelege verbal.
Dialectul mandarin vorbit în Beijing este promovat de guvern ca limbă vorbită pe întreg teritoriul Chinei, cât și în Taiwan și Singapore. Odată cu întărirea curentului politic pro-independență în Taiwan, în această insulă a început să se folosească mai des dialectul local.
În Sudul Chinei este vorbit dialectul cantonez, care este limba principală vorbită din Hong Kong și Macao.
Pe teritoriul Chinei se vorbesc mai multe dialecte ale chinezei, care din anumite puncte de vedere ar putea fi interpretate ca limbi înrudite. Diferențele dintre dialectele chineze fac imposibilă înțelegerea verbală, fiind comparabile cu diferențele dintre limbile romanice. Pe de altă parte, scrierea este comună tuturor dialectelor, pentru că ideogramele chinezești indică numai sensul, nu și rostirea. Astfel, doi chinezi vorbind dialecte diferite se vor putea înțelege în scris, chiar dacă nu se pot înțelege verbal.
Dialectul mandarin vorbit în Beijing este promovat de guvern ca limbă vorbită pe întreg teritoriul Chinei, cât și în Taiwan și Singapore. Odată cu întărirea curentului politic pro-independență în Taiwan, în această insulă a început să se folosească mai des dialectul local.
În Sudul Chinei este vorbit dialectul cantonez, care este limba principală vorbită din Hong Kong și Macao.
Țară
-
Hong Kong
De-a lungul anilor, poziția geografică și legăturile comerciale au transformat Hong Kong-ul într-o mare metropolă. Orașul a devenit unul dintre cele mai mari porturi din lume, centru comercial și financiar de prim rang în lume, având o populație de 7 milioane de locuitori. -
Insula Crăciunului
Are o topografie naturală unică ce a stârnit interesul oamenilor de știință și naturaliștilor datorită numărului de specii de floră și faună endemică care a evoluat în izolare și neperturbate de locuitorii umani. -
Macao
Alături de relicvele istorice coloniale, cele mai mari atracții în Macau sunt cazinourile. Deși există multe forme de jocuri de noroc legale, cel mai popular joc este Pai Gow, un domino chinezesc. Jucătorii din Hong Kong fac adeseori excursii de o zi în Macau. Între Hong Kong și Macau există 24 de ore pe zi un sistem de transporturi bine pus la punct. -
Malaysia
Numele nativ al Malaysiei, în limba malaieză, este Persekutuan Malaysia. În limba română, până în anul 2005 țara era cunoscută mai ales sub numele de „Malaezia” sau „Republica Malaezia”. Această denumire a circulat un timp alături de denumirea noua impusă, din 2005, Malaysia. Astfel, în ''Statele lumii. Mică Enciclopedie'' (Horia C. Matei ș.a., Editura științifică și enciclopedică, București, 1976, ediția a II-a) apare doar „Malaysia”. La fel, în Mic dicționar enciclopedic (coord. Mircea Mâciu ș.a., Editura științifică și enciclopedică, București, 1986, ed. a III-a), această țară este denumită Malaysia. Există, în schimb, „Arhipelagul Malaez”. În 2005, noul Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM, ediția a II-a, 2005) a impus drept unică formă corectă a denumirii acestei țări, în limba română: „Malaysia”. -
Singapore
Conform unei analize publicate de Culture Trip în 2016, face parte din primele zece cele mai moderne orașe din lume. -
Taiwan
Cunoscută de chinezi încă din sec. 7 d.C., insula a fost populată de aceștia la începutul sec. al XVII-lea. În 1646, olandezii și spaniolii au obținut controlul asupra insulei și s-au bătut pentru ea, dar au fost îndepărtați în 1661 de către un mare val de refugiați chinezi, care au creat o entitate politică independentă, susținuți de dinastia Ming. A fost cucerită de către dinastia manciuriană în 1683, iar contactele cu europenii nu au fost restabilite până în 1858. -
Trinidad și Tobago
Insula Trinidad a fost locuită timp de secole de către popoare native amerindiene, înainte de a deveni o colonie în cadrul Imperiului Spaniol, după sosirea lui Cristofor Columb în 1498. Guvernatorul spaniol Don José María Chacón a predat insula unei flote britanice aflată sub comanda lui Sir Ralph Abercromby în 1797. În aceeași perioadă, insula Tobago a fost transferată către coloniștii spanioli, britanici, francezi, olandezi și curlandezi de mai multe ori decât oricare altă insulă din Caraibe. Trinidad și Tobago au fost cedate britanicilor în 1802 ca urmare a Tratatului de la Amiens și au fost unificate în 1889. Trinidad și Tobago și-au obținut independența în 1962, devenind republica în 1976. -
Comunitatea Insulelor Mariane de Nord
Insulele sunt amplasate în Oceanul Pacific, la sud de Japonia și la nord de Guam (cea mai mare insulă din Arhipelagul Marianelor). Apele din jurul acestor insule vulcanice și de coral reprezintă o destinație turistică populară printre scafandrii profesioniști. -
Palau
Câștigându-și independența în anul 1994, Palau este una dintre cele mai mici și mai tinere țări.