Hartă - Herceg Novi

Herceg Novi
Herceg Novi (chirilic: Херцег Нови; pronunțat: Herțeg Novi; în ) este un oraș de coastă din Muntenegru, situat la intrarea în Golful Kotor, la poalele Muntelui Orjen. Este centrul administrativ al comunei cu același nume, care are în jur de 33.000 de locuitori.

Orașul Herceg Novi din Muntenegru a fost fondat de primul regele al Bosniei, Tvrtko I, mai întâi cu denumirea Sveti Stefan și apoi ca Novi (literalmente Nou), cunoscut și sub numele de Castelnuovo în italiană (cu sensul de: Noul Castel). Ulterior, va deveni centrul administrativ al lui Stjepan Vukčić Kosača și redenumit prin adăugarea titlului său de Herceg (adică duce) la numele Novi (Herceg Novi).

 
Hartă - Herceg Novi
Hartă
Google Earth - Hartă - Herceg Novi
Google Earth
Bing (motor de căutare) - Hartă - Herceg Novi
Bing (motor de căutare)
OpenStreetMap - Hartă - Herceg Novi
OpenStreetMap
Hartă - Herceg Novi - Esri.WorldImagery
Esri.WorldImagery
Hartă - Herceg Novi - Esri.WorldStreetMap
Esri.WorldStreetMap
Hartă - Herceg Novi - OpenStreetMap.Mapnik
OpenStreetMap.Mapnik
Hartă - Herceg Novi - OpenStreetMap.HOT
OpenStreetMap.HOT
Hartă - Herceg Novi - OpenTopoMap
OpenTopoMap
Hartă - Herceg Novi - CartoDB.Positron
CartoDB.Positron
Hartă - Herceg Novi - CartoDB.Voyager
CartoDB.Voyager
Hartă - Herceg Novi - OpenMapSurfer.Roads
OpenMapSurfer.Roads
Hartă - Herceg Novi - Esri.WorldTopoMap
Esri.WorldTopoMap
Hartă - Herceg Novi - Stamen.TonerLite
Stamen.TonerLite
Țară - Muntenegru
Drapelul Muntenegrului
Muntenegru (în sârbă/muntenegreană: Crna Gora / Црна Гора;, care înseamnă "Munte Negru") este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo la est și cu Albania la sud-est. Este unul dintre statele succesoare ale fostei Iugoslavii, declarându-și independență în anul 2005. Capitala și cel mai mare oraș este Podgorița, în timp ce Cetinje este desemnat ca Prijestonica, adică fosta Capitală Regală a Orașului.

În secolul al IX-lea, pe teritoriul Muntenegrului existau trei principate sârbești: Duklja, corespunzătoare aproximativ jumătății sudice a țării, Travunia, în vest, și, în nord. În 1042, arhontele Stefan Vojislav condus o revoltă care a dus la independența Dukljei și la stabilirea dinastiei Vojislavljević. Duklja și-a atins apogeul sub Voislav, fiul lui (1046-81), și nepotul lui Bodin (1081-1101). În secolul al XIII-lea, Zeta înlocuise Duklja ca nume al țării. La sfârșitul secolului al XIV-lea, partea de sud a Muntenegrului (Zeta) a intrat sub conducerea familiei nobiliare Balšić, apoi a, și până în secolul al XV-lea, Zeta era deja mai frecvent denumită Crna Gora (în venețiană: monte negro). Mari porțiuni a căzut sub controlul Imperiului Otoman din anul 1496 până la 1878. Unele părți au fost controlate de Veneția și apoi de succesorii ei, Primul Imperiu Francez și Austro-Ungaria. Din 1515 până în 1851, conducătorii statului au fost domnii-episcopi (vlădicii din Cetinje). a condus țara până în 1918. Din 1918, a fost o parte a Iugoslaviei. Pe baza unui, Muntenegru și-a declarat independența la 3 iunie în același an.
Valută / Limbă (comunicare)  
ISO Valută Simbol Significant Figures
EUR Euro (Euro) € 2
ISO Limbă (comunicare)
SQ Limba albaneză (Albanian language)
BS Limba bosniacă (Bosnian language)
HR Limba croată (Croatian language)
HU Limba maghiară (Hungarian language)
SR Limba sârbă (Serbian language)
Cartier (oraș) - Țară  
  •  Albania 
  •  Bosnia și Herțegovina 
  •  Croația 
  •  Kosovo 
  •  Serbia 
Diviziune administrativă
Oraș, Sat,...