Drapelul Ungariei

Drapelul Ungariei, zis și drapelul maghiar, este simbolul oficial al Republicii Ungare și totodată simbolul națiunii maghiare. Drapelul oficial de stat și civic este format din trei benzi orizontale de dimensiuni egale, în culorile roșu, alb și verde.

Culorile sale își au originea din Stema Ungariei, (culoarea argintie fiind înlocuită de cea albă, conform regulilor din heraldică), iar folosirea lor drept culorile națiunii maghiare a apărut în anii de reformă. Conform interpretării romantice a secolului XIX, banda roșie simbolizează „puterea”, banda albă „fidelitatea” și banda verde „speranța”. Pe de altă parte, tricolorul se lega totodată de drapelul revoluției franceze, iar prin preluarea acestei idei a drapelului național francez se făcea legătura și cu revoluția.

După înăbușirea Revoluției Maghiare din 1848–1849 a fost interzisă folosirea tricolorului maghiar, acesta revenind în drept după Ausgleich-ul din 1867.

Warning: getimagesize(/Image/Map/MP719819.gif): failed to open stream: No such file or directory in /home/mapnlee7/public_html/MAPNALL/article.php on line 532
Ungaria (în Magyarország ) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală. Se întinde pe din Bazinul Panonic, se învecinează cu Slovacia la nord, Ucraina la nord-est, România la est și sud-est, Serbia la sud, Croația și Slovenia la sud-vest și Austria la vest. Ungaria are o populație de aproape 10 milioane de locuitori, în mare parte etnici maghiari cu o minoritate semnificativă de romi. Maghiara, limba oficială, este cea mai vorbită limbă uralică din lume și printre puținele limbi care nu sunt indo-europene, dar se vorbesc pe scară largă în Europa. Budapesta este capitala țării și cel mai mare oraș; alte zone urbane importante sunt Debrețin, Seghedin, Miskolc, Pécs și Győr.

Teritoriul Ungariei de astăzi a fost de secole o răscruce de drumuri pentru diverse popoare, între care celți, romani, triburi germanice, huni, slavi apuseni și avari. Bazele statului maghiar au fost stabilite la sfârșitul secolului al IX-lea e.n. odată cu cucerirea Bazinului Panonic de către marele conducător maghiar Árpád. Strănepotul său, Ștefan I, a urcat pe tron în anul 1000, transformând teritoriul respectiv într-un regat creștin. Până în secolul al XII-lea, Ungaria a devenit o putere regională, atingând. În urma bătăliei de la Mohács din 1526, a fost parțial ocupată de Imperiul Otoman (1541–1699). Ungaria a intrat sub stăpânire habsburgică la începutul secolului al XVIII-lea, reapărând apoi mai târziu ca entitate politică alături de Imperiul Austriac în statul dual Austro-Ungaria, o mare putere la începutul secolului al XX-lea.