Limba portugheză
Portugheza (, de asemenea língua portuguesa) este o limbă romanică originară din nord-vestul Peninsulei Iberice (Galicia și nordul Portugaliei de astăzi). Este unica limbă oficială în: Angola, Brazilia, Capul Verde, Guineea-Bissau, Mozambic, Portugalia și São Tomé și Príncipe, iar în Macao și Timorul de Est este co-oficială cu mandarina și, respectiv, tetum. Portugheza este oficială și în Guineea Ecuatorială împreună cu limbile spaniolă și franceză.
În Galicia (din Spania), limba portugheză este oficială sub numele de "limba galiciană" și este scrisă, în varianta sa oficială, cu ortografia spaniolă. Există, însă, o altă ortografie, comună cu altele varietățile a limbii portugheze, susținută de Academia Galiciană a Limbii Portugheze.
Portugheza se clasează a șasea între limbile lumii, în funcție de numărul de vorbitori nativi (peste 250 de milioane) și prima pe continentul sud-american (186 de milioane, peste 51% din populația continentului). Este, de asemenea, o importantă limbă de circulație (lingua franca) în Africa. Portugheza s-a difuzat în întreaga lume în secolele XV-XVI d.C., când Portugalia a pus bazele unui vast imperiu colonial și comercial (1415–1999), răspândindu-se din Brazilia (în America) până în Macao (China, în Extremul Orient). În perioada colonială, au apărut multe creole portugheze, în mod special în Africa, Asia și Caraibe.
Portugheza este adesea supranumită limba lui Camões, după autorul Lusiadei, ultima floare a Latium-ului (zicea Olavo Bilac) și limba cea dulce, după Cervantes.
În Galicia (din Spania), limba portugheză este oficială sub numele de "limba galiciană" și este scrisă, în varianta sa oficială, cu ortografia spaniolă. Există, însă, o altă ortografie, comună cu altele varietățile a limbii portugheze, susținută de Academia Galiciană a Limbii Portugheze.
Portugheza se clasează a șasea între limbile lumii, în funcție de numărul de vorbitori nativi (peste 250 de milioane) și prima pe continentul sud-american (186 de milioane, peste 51% din populația continentului). Este, de asemenea, o importantă limbă de circulație (lingua franca) în Africa. Portugheza s-a difuzat în întreaga lume în secolele XV-XVI d.C., când Portugalia a pus bazele unui vast imperiu colonial și comercial (1415–1999), răspândindu-se din Brazilia (în America) până în Macao (China, în Extremul Orient). În perioada colonială, au apărut multe creole portugheze, în mod special în Africa, Asia și Caraibe.
Portugheza este adesea supranumită limba lui Camões, după autorul Lusiadei, ultima floare a Latium-ului (zicea Olavo Bilac) și limba cea dulce, după Cervantes.
Țară
-
Angola
Numele Angola este o derivare portugheză a cuvântului Bantu N’gola, care era titlul tradițional al regilor Împărăției Quimbundos în secolul al XVI-lea, când țara a fost colonizată de portughezi. -
Guineea-Bissau
Articol principal: Istoria Guineei-Bissau -
Mozambic
Numele Moçambique, utilizat în principal pentru insula Ilha de Moçambique, prima capitală a coloniei, ar deriva de la numele unui comerciant arab, care locuia acolo, Musa Al Bik, Mossa Al Bique sau Ben Mussa Mbiki. -
Republica Capului Verde
În anul 1455, navigatorul venețian Alvise da Ca'da Mosto, aflat în serviciul Portugaliei, a descoperit Insulele Capului Verde, anterior nelocuite. În 1460, portughezii au întemeiat în arhipelag una dintre primele colonii europene de dincolo de mări. Prin tradiție, insulele au întreținut legături strânse cu Guineea Portugheză (Guineea-Bissau contemporană) de pe țărmul vestic al Africii. Până în 1879, ambele teritorii au fost administrate de la São Tiago. -
São Tomé și Príncipe
Insulele au fost nelocuite până la descoperirea lor de către exploratorii portughezi în secolul al XV-lea. Colonizate treptat și construindu-se așezări treptat de-a lungul secolului al XVI-lea, ele au servit în mod colectiv drept un centru comercial și comercial vital pentru comerțul cu sclavi din Atlantic. Solul vulcanic bogat și proximitatea față de ecuator au făcut din São Tomé și Principe un loc ideal pentru cultivarea zahărului, urmat mai târziu de culturi comerciale precum cafeaua și cacao; economia profitabilă a plantațiilor depindea în mare măsură de sclavii africani. Ciclurile de neliniște socială și instabilitate economică din secolele al XIX-lea și al XX-lea au culminat cu independența pașnică din 1975. De atunci, São Tomé și Principe a rămas una dintre cele mai stabile și mai democratice țări din Africa. -
Macao
Alături de relicvele istorice coloniale, cele mai mari atracții în Macau sunt cazinourile. Deși există multe forme de jocuri de noroc legale, cel mai popular joc este Pai Gow, un domino chinezesc. Jucătorii din Hong Kong fac adeseori excursii de o zi în Macau. Între Hong Kong și Macau există 24 de ore pe zi un sistem de transporturi bine pus la punct. -
Gibraltar
Gibraltarul se află în Europa de sud-vest, la sud de Spania, mărginind strâmtoarea Gibraltar, care leagă Mediterana cu Oceanul Atlantic. Pe o parte din teritoriul Gibraltarului se ridică Stânca Gibraltar, cu înălțimea de 426 m. Gibraltar este singurul teritoriu britanic situat în partea continentală a Europei. Acesta însă nu este un stat, ci doar un teritoriu dependent de Marea Britanie. -
Insula Jersey
Jersey (Limba Jèrriais: Jèrri) este cea mai mare și cea mai cunoscută dintre Insulele Canalului Mânecii, care este dependență a coroanei britanice. Este situată în largul coastelor Normandiei, iar în timpul verii este o destinație agreată de turiști atât francezi cât și englezi. Apărarea și relațiile internaționale sunt asigurate de Regatul Unit, dar insula nu face parte din acesta și nici din Uniunea Europeană, dar este asociată acesteia. Împreună cu insulele nelocuite Minquiers și Ecréhous formează bailiwick-ul (o altă denumire pentru teritoriu) Jersey. -
Insulele Bermude
Climatul Bermudei este unul subtropical, în principal din cauza temperaturilor răcoroase, dar cu temperaturi de iarnă blânde. Față de alte zone subtropicale, verile sunt de asemenea blânde, în general cu temperaturi care nu se ridică mai sus de 30°C în lunile iulie și august. Climatul acesteia prezintă și trăsături oceanice asemănătoare insulelor oceanice și a coastelor vestice a continentelor din Emisfera Nordică: vânt puternic dinspre vest care aduce aer umed și cald dinspre ocean, asigurând o temperatură constantă și o umiditate ridicată. Bermuda se află în Aleea Uraganelor, din cauza cărei este predispusă la vreme severă; dar beneficiează de niște protecție din cauza unui recif de corali poziționat la nord de centură, care limitează direcția și severitatea furtunilor care se apropie. -
Timorul de Est
Lungimea graniței pe uscat: 228 km