Limba macedoneană
Limba macedoneană (македонски) este o limbă indo-europeană, membră a grupului sudic al limbilor slave, înrudită îndeaproape cu limba bulgară. Macedoneana este răspândită mai ales în Macedonia de Nord. Mai este vorbită în Canada, Grecia, Albania, Serbia, Australia și SUA, având un număr total de vorbitori estimat la 2 milioane. Limba macedoneană folosește alfabetul chirilic.
Din punct de vedere lingvistic (gramatică, lexic), macedoneana este o normă literară a limbii bulgare provenită din standardizarea dialectelor locale ale limbii bulgare în 1945. Din punctul de vedere politic al Macedoniei de Nord, limba macedoneană este o limbă de sine stătătoare. Aceste diferențe de opinie au apărut ca urmare a apartenenței între 1944-1991 a teritoriului actual al Macedoniei de Nord la R.S.F. Iugoslavia și a ideologiei promovate de guvernul iugoslav de la Belgrad. Diferențele dintre bulgara literară și macedoneana constau în faptul că la baza limbii literare bulgare stau dialectele bulgare estice (din zona Mării Negre). Graiurile și dialectele vorbite de populația din vestul Bulgariei (inclusiv din Sofia, capitala țării) sunt mai aproapiate de limba macedoneană (dialectul macedonean) decât de bulgara literară. Vorbitorii nativi ai limbii macedonene din sud-vestul Bulgariei își consideră limba ca dialect al limbii bulgare și nu ca limbă distinctă, de sine stătătoare.
Macedoneana este singura limbă slavă literară care nu are cazuri pentru substantiv, ci doar trei articole hotărâte. Fenomenul este tipic pentru dialectele bulgare din Rodopi. 15% din vocabularul macedonenei nu corespunde vocabularului limbii bulgare, iar diferențele au apărut din cauza împrumuturilor lexicale din sârbă de după anul 1913, când cea mai mare parte a Macedoniei a intrat în componența Serbiei (ulterior Iugoslavia), de care s-a separat abia în 1991.
Din punct de vedere lingvistic (gramatică, lexic), macedoneana este o normă literară a limbii bulgare provenită din standardizarea dialectelor locale ale limbii bulgare în 1945. Din punctul de vedere politic al Macedoniei de Nord, limba macedoneană este o limbă de sine stătătoare. Aceste diferențe de opinie au apărut ca urmare a apartenenței între 1944-1991 a teritoriului actual al Macedoniei de Nord la R.S.F. Iugoslavia și a ideologiei promovate de guvernul iugoslav de la Belgrad. Diferențele dintre bulgara literară și macedoneana constau în faptul că la baza limbii literare bulgare stau dialectele bulgare estice (din zona Mării Negre). Graiurile și dialectele vorbite de populația din vestul Bulgariei (inclusiv din Sofia, capitala țării) sunt mai aproapiate de limba macedoneană (dialectul macedonean) decât de bulgara literară. Vorbitorii nativi ai limbii macedonene din sud-vestul Bulgariei își consideră limba ca dialect al limbii bulgare și nu ca limbă distinctă, de sine stătătoare.
Macedoneana este singura limbă slavă literară care nu are cazuri pentru substantiv, ci doar trei articole hotărâte. Fenomenul este tipic pentru dialectele bulgare din Rodopi. 15% din vocabularul macedonenei nu corespunde vocabularului limbii bulgare, iar diferențele au apărut din cauza împrumuturilor lexicale din sârbă de după anul 1913, când cea mai mare parte a Macedoniei a intrat în componența Serbiei (ulterior Iugoslavia), de care s-a separat abia în 1991.
Țară
-
Macedonia de Nord
Macedonia de Nord (Macedonia) nu are ieșire la mare. Se învecinează cu Kosovo la nord-vest, cu Serbia la nord, cu Bulgaria la est, cu Grecia la sud și cu Albania la vest. Teritoriul ei constituie aproximativ treimea nord-vestică a mai marii regiuni geografice și istorice Macedonia, care cuprinde și părțile învecinate din nordul Greciei și mici porțiuni din sud-vestul Bulgariei și sud-estul Albaniei. Capitala țării este orașul Skopje, cu 506.926 de locuitori conform recensământului din 2002. Alte orașe sunt Bitola, Kumanovo, Prilep, Tetovo, Ohrida, Veles, Știp, Koceani, Gostivar, Kavadarți și Strumița. Ea are peste cincizeci de lacuri, și șaisprezece munți mai înalți de 2000 m. Macedonia este stat membru al ONU și al Consiliului Europei. Începând cu anul 2005, are și statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar în 2020 a devenit cel de-al 30-lea stat membru al NATO.