Limba bulgară

Limba bulgară
Limba bulgară (български език, AFI: ) este o limbă indo-europeană, care aparține de ramura sudice a limbilor slave, împreună cu macedoneana, sârbo-croata și slovena. Limba bulgară este foarte asemănătoare cu limba macedoneană. Mulți lingviști consideră că aceasta ar fi de fapt numai o formă scrisă a dialectelor bulgărești sud-vestice (pe când limba bulgărească standardizată a fost alcătuită pe baza dialectelor de la Marea Neagră). La apariția statului bulgar, limba oficială era limba greacă. Abia după apariția alfabetului chirilic și după creștinarea bulgarilor, limba oficială a devenit limba bulgară.

Limba bulgară face parte din uniunea lingvistică balcanică și prezintă mai multe inovații lingvistice care o disting de celelălte limbi slave (în afară de macedoneană), spre exemplu eliminarea declinării nominale, folosirea articolului hotărât enclitic, lipsa formelor de infinitiv și reținerea și dezvoltarea sistemului verbal din slava veche.

Bulgara este limba oficială în Bulgaria, mai fiind vorbită și de comunități din Republica Macedonia, Canada, Grecia, Ungaria, Israel, Republica Moldova, România, Serbia, Turcia, Ucraina și SUA, având un număr total de vorbitori estimat la 9 milioane. Vorbitorii de limbă bulgară se numesc bulgari.

Limba bulgară folosește alfabetul chirilic, dar există și un alfabet latin pentru respectarea unor norme de standard internaționale. Bulgara modernă a apărut începând cu sec. al XVI-lea, evoluând din slavonă, și trecând în sec. XVIII-XIX prin modernizări ale gramaticii și sintaxei.

Țară