Mecca
Mecca sau Mekka (arabă: مكة Makka, de obicei, cu un epitet : مكة المكرّمة Makka al-Mukarrama „Mecca cea sfântă”) este un oraș cu 1.294.168 locuitori (cf. recensământului din 2004) situat în vestul Arabiei Saudite, într-un bazin încercuit de două lanțuri muntoase, la o distanță de 80 km de Marea Roșie. Este capitala Provinciei Mecca din regiunea Hijaz (ar.: Hiğāz), situată pe un podiș. Coordonate geografice: 21,42 N, 39,83 E.
De la "pelerinajul de adio" al profetului Muhammad, în anul 630, Mecca va deveni o localitate în exclusivitate a musulmanilor. Prezența nemusulmanilor este total interzisă în Mecca și în împrejurimile sale. Pelerinii au o viză specială care atestă apartenența lor la religia islamică. Pe drumurile care duc spre Mecca sunt numeroase puncte de control menite să-i depisteze pe eventualii intruși. În secolele trecute, unii călători sau cercetători de altă religie, ca Ulrich Jasper Seetzen (1809), Heinrich von Maltzan (1860) sau Johann Ludwig Burckhardt (1814), au reușit să pătrundă tainic în oraș, fiind îmbrăcați ca musulmani sau ca sclavi ai musulmanilor.
De la "pelerinajul de adio" al profetului Muhammad, în anul 630, Mecca va deveni o localitate în exclusivitate a musulmanilor. Prezența nemusulmanilor este total interzisă în Mecca și în împrejurimile sale. Pelerinii au o viză specială care atestă apartenența lor la religia islamică. Pe drumurile care duc spre Mecca sunt numeroase puncte de control menite să-i depisteze pe eventualii intruși. În secolele trecute, unii călători sau cercetători de altă religie, ca Ulrich Jasper Seetzen (1809), Heinrich von Maltzan (1860) sau Johann Ludwig Burckhardt (1814), au reușit să pătrundă tainic în oraș, fiind îmbrăcați ca musulmani sau ca sclavi ai musulmanilor.
Hartă - Mecca
Hartă
Țară - Arabia Saudită
 |
 |
| Drapelul Arabiei Saudite | |
Locuită din mileniul I î.Hr. de triburi arabe care întemeiază mici regate efemere, Peninsula Arabică este unificată pentru prima dată, între 630 și 635, de Muhammad (Mahomed), întemeietorul Islamului. De aici pornesc cavalerii arabi care vor răspândi noua religie prin Africa de Nord până în Spania, iar în Asia până în inima Indiei. O dată cu decăderea Califului Abbasid, în Peninsula Arabică iau naștere, în secolele 9 – 10, mici principate feudale, care ajung, în secolul XVI sub suzeranitatea Imperiului Otoman, situație menținută, cu întreruperi, până în 1918. Muhammad Ibn al-Wahhab pune în Nejd, după 1740, bazele unei secte islamice puritane și militante, câștigând de partea sa și pe emirul de Daraiyya, Muhammad Ibn Saud, fondatorul actualei dinastii dominatoare din Arabia Saudită. Ibn Saud și fiul său cuceresc Nejdul, unificând aproape întreaga peninsulă sub autoritatea dinastiei saudite, dar statul Wahhabit este înfrânt, în 1818, de forțe britanice și egiptene. Eșuează, astfel, prima tentativă de constituire a unui stat saudit. Începând cu anul 1902, Abd al-Aziz II Ibn Saud (1902 –1953), emir din Nejd și imam al wahhabiților, reconstituie statul wahhabit și unește sub autoritatea sa cea mai mare parte a Peninsulei Arabice.
Valută / Limbă (comunicare)
| ISO | Valută | Simbol | Significant Figures |
|---|---|---|---|
| SAR | Rial saudit (Saudi riyal) | رس | 2 |
| ISO | Limbă (comunicare) |
|---|---|
| AR | Limba arabă (Arabic language) |