Hartă - Golubovci

Golubovci
Golubovci este orașul-reședință al comunei Golubovci din Municipiul Podgorica, Muntenegru. Conform datelor de la recensământul din 2003, orașul are 2.869 de locuitori (la recensământul din 1991 erau 2.788 de locuitori).

În orașul Golubovci locuiesc 2.115 de persoane adulte, iar vârsta medie a populației este de 35,8 de ani (35,2 la bărbați și 36,4 la femei). În localitate sunt 716 de gospodării, iar numărul mediu de membri în gospodărie este de 4,01.

Populația localității este foarte eterogenă.

 
Hartă - Golubovci
Hartă
Google Earth - Hartă - Golubovci
Google Earth
Bing (motor de căutare) - Hartă - Golubovci
Bing (motor de căutare)
OpenStreetMap - Hartă - Golubovci
OpenStreetMap
Hartă - Golubovci - Esri.WorldImagery
Esri.WorldImagery
Hartă - Golubovci - Esri.WorldStreetMap
Esri.WorldStreetMap
Hartă - Golubovci - OpenStreetMap.Mapnik
OpenStreetMap.Mapnik
Hartă - Golubovci - OpenStreetMap.HOT
OpenStreetMap.HOT
Hartă - Golubovci - OpenTopoMap
OpenTopoMap
Hartă - Golubovci - CartoDB.Positron
CartoDB.Positron
Hartă - Golubovci - CartoDB.Voyager
CartoDB.Voyager
Hartă - Golubovci - OpenMapSurfer.Roads
OpenMapSurfer.Roads
Hartă - Golubovci - Esri.WorldTopoMap
Esri.WorldTopoMap
Hartă - Golubovci - Stamen.TonerLite
Stamen.TonerLite
Țară - Muntenegru
Drapelul Muntenegrului
Muntenegru (în sârbă/muntenegreană: Crna Gora / Црна Гора;, care înseamnă "Munte Negru") este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo la est și cu Albania la sud-est. Este unul dintre statele succesoare ale fostei Iugoslavii, declarându-și independență în anul 2005. Capitala și cel mai mare oraș este Podgorița, în timp ce Cetinje este desemnat ca Prijestonica, adică fosta Capitală Regală a Orașului.

În secolul al IX-lea, pe teritoriul Muntenegrului existau trei principate sârbești: Duklja, corespunzătoare aproximativ jumătății sudice a țării, Travunia, în vest, și, în nord. În 1042, arhontele Stefan Vojislav condus o revoltă care a dus la independența Dukljei și la stabilirea dinastiei Vojislavljević. Duklja și-a atins apogeul sub Voislav, fiul lui (1046-81), și nepotul lui Bodin (1081-1101). În secolul al XIII-lea, Zeta înlocuise Duklja ca nume al țării. La sfârșitul secolului al XIV-lea, partea de sud a Muntenegrului (Zeta) a intrat sub conducerea familiei nobiliare Balšić, apoi a, și până în secolul al XV-lea, Zeta era deja mai frecvent denumită Crna Gora (în venețiană: monte negro). Mari porțiuni a căzut sub controlul Imperiului Otoman din anul 1496 până la 1878. Unele părți au fost controlate de Veneția și apoi de succesorii ei, Primul Imperiu Francez și Austro-Ungaria. Din 1515 până în 1851, conducătorii statului au fost domnii-episcopi (vlădicii din Cetinje). a condus țara până în 1918. Din 1918, a fost o parte a Iugoslaviei. Pe baza unui, Muntenegru și-a declarat independența la 3 iunie în același an.
Hartă - MuntenegruSerbia_and_Montenegro_NLT_Landsat7.jpg
Serbia_and_Montenegr...
2238x2906
freemapviewer.org
Hartă - MuntenegruMontenegro_Map.png
Montenegro_Map.png
2427x1807
freemapviewer.org
Hartă - MuntenegruRelief_map_of_Montenegro.png
Relief_map_of_Monten...
1519x1781
freemapviewer.org
Hartă - Muntenegru2000px-Relief_Map_of_Montenegro.svg.png
2000px-Relief_Map_of...
2000x2434
freemapviewer.org
Hartă - MuntenegruSCG_Weltall_NASA.JPG
SCG_Weltall_NASA.JPG
1618x1987
freemapviewer.org
Valută / Limbă (comunicare)  
ISO Valută Simbol Significant Figures
EUR Euro (Euro) € 2
ISO Limbă (comunicare)
SQ Limba albaneză (Albanian language)
BS Limba bosniacă (Bosnian language)
HR Limba croată (Croatian language)
HU Limba maghiară (Hungarian language)
SR Limba sârbă (Serbian language)
Cartier (oraș) - Țară  
  •  Albania 
  •  Bosnia și Herțegovina 
  •  Croația 
  •  Kosovo 
  •  Serbia